Dupa mai bine de zece ani de la caderea lui Ceausescu, Romania se afla intr-o grava criza economica si sociala. Pentru omul de rand imaginea este infricosatoare. El vede ca pe zi ce trece situatia sa devine si mai grea, chiar daca munceste sau este pensionar. Vede ca mita si spaga sunt singurele modalitati de a-si obtine drepturile cuvenite. Vede ca nimanui nu-i pasa de el ca individ si ca nici una din institutiile statului care ar trebui sa-l serveasca intr-un fel sau altul nu functioneaza. In ultima instanta vede o tara in care o mana de indivizi conduc un jaf organizat, fie ca ei se cheama parlamentari, guvernanti, politicieni, politisti, mafioti sau “oameni de afaceri”, de cele mai multe ori existand o colaborare intre toti acestia.

    Ce s-a ales din tara asta? Aproape praful si pulberea. Economia merge in virtutea inertiei, este neperformanta si in mare parte distrusa sau vanduta pe nimic, iar componenta privata este literalmente strivita de mecanismele coruptiei generalizate. Mii de tineri isi cauta norocul pe alte meleaguri, iar cei ramasi acasa incep sa-si piarda si ultima speranta, dupa ce au fost fortati sa-si piarda demnitatea. In acest context, puternicii zilei se gandesc numai la interesele personale, iar singura lor preocupare este cum sa se imbogateasca mai mult si mai repede. Numitorul comun al tuturor regimurilor post-Decembriste a fost hotia, fie ca a fost guvernata de Iliescu sau de Constantinescu. Daca acestia doi ar trebui trasi la raspundere pentru doar un singur lucru, acesta ar trebui sa fie faptul ca au patronat – chiar daca nu direct – fenomenele de jaf organizat.

    Cine este in ultima instanta de vina de aceasta situatie? Trebuie sa recunoastem ca noi, oamenii de rand, care le-am acordat rand pe rand votul si increderea noastra. La ora actuala poporul este descumpanit si dezorientat. Cand sunt pusi sa aleaga dintre toti cei care se inghesuie la borcanul cu miere al puterii, multi cetateni vad aceleasi figuri de care s-au saturat pana peste cap. Unii gandesc chiar sa se intoarca la Iliescu. Este ca si cum toate solutiile s-au epuizat. Dar oare s-au epuizat intradevar? Poate ca da, in forma actuala.

    Exista totusi o alta cale? Eu cred insa ca in Romania s-au creat conditiile pentru o noua revolutie politica care poate schimba radical si foarte repede fata tarii si a locuitorilor ei. Aceasta revolutie se bazeaza pe interzicerea accesului partidelor politice la conducerea tarii. Partidul ca forma de manifestare politica in Romania este forma cea mai brutala de jaf organizat. Organizarea in partide a permis unei categorii de indivizi fara scrupule in primul rand sa beneficieze de avantajele care decurg din simplul fapt ca sunt membri de partid (localuri, terenuri, etc), apoi avantajele obtinute prin acapararea puterii (trafic de influenta, acces la fonduri, etc). Romania are acum nevoie de un singur partid, al tuturor locuitorilor ei care sa serveasca interesele generale ale oamenilor: un trai decent si posibilitatea unui progress real si constant. Acestea se pot atinge foarte repede intr-un climat social si politic propice prin aplicarea economiei capitaliste, garantind proprietatea privata si folosind imensul potential uman existent in Romania.

Cum se poate ajunge la acest rezultat? Evident ca politicienii de astazi nu vor ceda de buna voie puterea, iar ultimul lucru pe care l-ar face ar fi sa-si taie singuri craca de sub picioare. Schimbarea trebuie sa vina din afara sistemului partinic actual. Aceasta se poate realiza printr-un proces pajnic al carui tel principal este instaurarea unei democratii bazate pe votul uninominal nonpartinic. Procesul ar trebui sa inceapa cu crearea unui partid (aparent o contradictie la cele de mai sus) la care sa adere o masa larga de oameni simpli (ca mine si ca dvs), acea majoritate a oamenilor saraci si cinstiti. Acest partid va trebui sa castige urmatoarele alegeri legislative cu majoritate absoluta. Prima sa actiune va fi modificarea Constitutiei astfel incat sa impiedice accesul la guvernare a oricarei formatiuni politice, sigura forma de acces la conducere fiind cea individuala, uninominala. Odata rezolvate aspectele legale acest partid se va autodesfiinta, continuand sa conduca insa prin indivizii care l-au
format initial. Din acest punct lucrurile vor lua o traiectorie normala. Modul de promovare in structurile de conducere a tarii se poate baza pe reprezentanti alesi de comunitati. Spre exemplu, daca un oras a avut un primar bun cetatenii il vor sprijini pentru judet, si asa mai departe. Dar ceea ce este cel mai important este ca acest Partid al Schimbarii sa fie constituit pe principiile moralitatii si cinstei. La acesta miscare trebuie sa adere numai acei oameni care au inteles ca trebuie sa faca ceva ca sa schimbe lucrurile si ca acest efort nu va fi rasplatit cu avantaje materiale directe, ci numai ca efect al actiunii conjugate pentru realizarea  obiectivului principal de schimbare radicala a formei de conducere.

Avem o sansa istorica unica pe care o putem fructifica daca fiecare dintre noi intelegem ca jucam de fapt un rol urias in crearea istoriei acestei tari si ca depinde numai si numai de noi ca ziua de maine sa fie mai buna.

Ce puteti face dumneavostra? Transmiteti acest mesaj cat mai multor oameni. S-ar putea ca unora sa le para hilar, altora doar o gluma proasta, dar sunt convins ca celor mai multi le va da de gandit. Sigur ca se pot pune multe alte intrebari, cum ar fi: Cum se va organiza acest partid de masa si cine il va conduce. Cand lucrurile se bazeaza pe bun simt, multe vin de la sine. Sau se vor gasi oameni de buna credinta sa le dea un raspuns.